Vocational Training for University Teachers: Rethinking Pedagogy for a Digital Age

The 21st century is deeply marked by globalization and the abandonment of old teaching /learning technologies. The didacticians and teachers pose several questions about the effects of globalization for the education system, the type and form of textbooks to develop, the teacher’s culture, etc. We are witnesses of a macroscopic evolution of the knowledge society.

On the 22nd of January, 2016, a new vocational training for professional development of English teachers from high education sector took place at Free International University of Moldova, being organized by the Moldovan English Teachers Association (META) and the Germanic Philology Department, with the support of the US Embassy in Chisinau.

This important event gathered participants from 9 institutions: State University, Technical University, Slavonic University, Academy of Economic Studies of Moldova, State University of Medicine and Pharmacy, Moldova Institute of International Relations, Cahul State University, American Language Center and ULIM.

Almost 40 experts discussed new approaches to teaching and learning foreign languages and proposed practices aimed to combine the best of online and face-to-face methodologies. Mrs. Lynn Zimmerman, Professor emerita, Purdue University, USA, was the guest of honor at this event.

For the first time I presented a training course in English and for English teachers. My presentation was entitled The 21st Century Digital Pegagogy: Paradigm Shift Via Bloom’s Taxanomy.

Digital Pedagogy (DP) is precisely not about using digital technologies for teaching and, rather, about approaching those tools from a critical pedagogical perspective. DP is defined as the convergence of technical skills, pedagogical practices and understanding of curriculum design appropriate for digital learners.

I define the DP as the major tool which brings updating and sharing of educational practices for mutual enrichment, leading to student’s retention improvement and success, as well as to learner motivation and creation of favorable conditions for the emergence and swarm of knowledge and skills.

The DP represents a new creative pedagogy focused on a student-centered approach and on the development of the 3 basic competencies: 1) civic literacy, global awareness and cross-cultural skills; 2) information and communication skills and 3) critical and inventive thinking.

The implementation of a technology-based education reform is a key purpose for UNESCO that aims to ensure that all countries, both developed and developing, have access to the best educational facilities necessary to prepare young people to play full roles in modern society and to contribute to a knowledge nation.

I spoke about some effective tools which are major components of DP, involving efficient learning, communication and collaboration: different web resources, courseware, digitals books, Interactive Whiteboard (IWB), blogs, devices etc. They may serve as the texts for a traditional face-to-face class, an online course or degree, or a massive open online course (MOOC).

Integrating technology in the classroom and engaging students in higher order thinking, applying Bloom’s Taxonomy and digital tools lead to the creation of an innovative learning environment where students are engaged in their assignments. The adaptation of Bloom’s Taxonomy of Educational Objectives to the digital age was another aspect that I brought into discussion.

Here are the strong points of the DP:

  • (re)motivation of pupils /students;
  • developing trust, autonomy and creativity;
  • school acceleration: in 2009, the reports of the European Union have shown that the DP tools contribute to academic results improvement up to 31%;
  • involvement of a collaborative approach and multiplication of exchanges between pupils /students and with the teacher;
  • effective managing of the heterogeneity of work schedules in the classroom;
  • nomadic nature of learning.

The education system needs radical changes in order to clarify the role of instructional technology, make wiser curricular decisions, and improve learning.

William Arthur Ward said: „A mediocre teacher tells. A good teacher explains. A superior teacher demonstrates. A great teacher inspires. In the 21st century we have the task to become teachers who inspires.

***

Sec. al 21-lea este profund marcat de globalizare și abandonul vechilor tehnologii de predare /învățare. Didacticienii și dascălii își pun diverse întrebări despre efectele globalizării asupra sistemului educațional, genul de manuale care ar corespunde erei digitale, cultura profesorului ș.a. Suntem cu toții martorii unei evoluții macroscopice a societății cunoașterii.

La 22 ianuarie curent, Universitatea Liberă Internațională din Moldova a fost gazda unui excepțional training vocațional pentru profesorii de limbi străine din învățământul superior, organizat de Asociația Profesorilor de limbă engleză din RM (META) și Catedra Filologie Germanică, cu suportul Ambasadei SUA la Chișinău.

Evenimentul a reunit circa 40 de experți de la 9 instituții din țară: USM, UTM, Universitatea Slavonă, ASEM, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie, IRIM, Universitatea din Cahul, American Language Center și ULIM. Invitatul de onoare a fost Doamna Lynn Zimmerman, profesor emerit, Purdue University, SUA. Participanți au dezbătut noi abordări în predarea și învățarea limbilor străine și au propus practici concertate de îmbinare a celor mai bune metodologii on-line și face-to-face.

Pentru prima dată am prezentat un workshop pentru profesorii de engleză, cu genericul The 21st Century Digital Pegagogy: Paradigm Shift Via Bloom’s Taxanomy (Pedagogia numerică în sec. al 21-lea: schimbarea paradigmei prin prisma taxonomiei lui Bloom).

Pedagogia numerică (PN) nu anvizajează utilizarea stricto sensu a tehnologiilor digitale, ci mai degrabă aplicarea acestora într-o perspectivă pedagogică și în conceperea unei noi paradigme educaționale. PN este definită ca și convergența competențelor tehnice, a practicilor pedagogice și înțelegerii proiectării curriculare updatată nevoilor studentului din epoca informațională.

Personal, definesc PN drept instrumentul esențial ce implică (re)actualizarea și mutualizatea practicilor educaționale destinate a încuraja îmbogățirea reciprocă și reușita perseverenței școlare/academice, motivația elevilor/studenților și crearea condițiilor favorabile pentru emergența și multiplicarea cunoștințelor și abilităților. PN constituie un levier fundamental în achiziția unei culturi noi de natură să inculce discernământul, spiritul critic, simțul responsabilității și libertatea individului într-o lume extrem de tehnologizată.

PN reprezintă o nouă pedagogie creativă focusată pe o abordare centrată pe student și pe developarea a 3 competențe de bază: 1) educație civică, conștientizare globală și competențe interculturale; 2) competențe de informare și comunicare și 3) gândire critică și inventivă.

Implementarea unei reforme a educației bazate pe tehnologii este și unul dintre obiectivele UNESCO, care desfășoară acțiuni laborioase pentru ca atât statele dezvoltate cât și cele în curs de dezvoltare să aibă acces la cele mai bune facilități necesare în pregătirea tinerilor, actori plenipotențiari cu un rol determinant în societatea modernă și națiunea cunoașterii.

Am vorbit și despre unele componente majore ale PN, capabile a asigura învățarea eficientă, comunicarea și colaborarea între studenți și profesori: diferite resurse web, software-uri educaționale, cursuri on-line, manuale numerice, bloguri academice, tablă interactivă, aplicații android/iphone etc.

Integrarea tehnologiilor în sălile de curs, aplicarea taxonomiei lui Bloom și a numericului implică crearea unui spațiu inovativ de învățare în care studenții sunt antrenați în realizarea sarcinilor propuse.

Un alt subiect pe care l-am pus în discuție a fost adaptarea taxonomiei obiectivelor educaționale a lui Benjamin Bloom la era numerică.

Iată câteva puncte forte ale PN:

  • (re)motivarea elevilor/studenților;
  • dezvoltarea încrederii în sine, a autonomiei și creativității;
  • reușita academică: în 2009, rapoartele UE au demonstrat că PN contribuie la îmbunătățirea rezultatelor școlare cu până la 31%;
  • cultivarea unui model colaborativ de învățare;
  • managementul eficace al eterogeneității procesului de muncă în sala de curs;
  • caracterul nomad de învățare.

Sistemul educațional necesită schimbări radicale și o rearhitecturizare prin revizuirea rolului tehnologiilor informaționale, luarea unor decizii curriculare mai înțelepte în vederea ameliorării calității predării.

William Arthur Ward spunea: „Profesorul mediocru vorbeşte. Profesorul bun explică. Profesorul foarte bun demonstrează. Profesorul eminent inspiră.” În sec. al 21-lea noi, profesorii, avem nobila misiune de a ne transforma în dascăli care inspiră.

See or download the PPT Presentation / Vizualizați sau descărcați Prezentarea PowerPoint AICI

 

Pin It